Actorul

România este țara în care actorii trăiesc mai mult și mai intens după moarte, decât în timpul vieții. Pe Aleea Artiștilor, aerul celebrității îi atinge și pe ei. Bineînțeles, celebritatea aceea ieftină a tabloidelor vândute la colț de stradă. O celebritate ce pentru mulți reprezintă un deziderat, deloc greu de atins în zilele noastre.

N-am niciun fel de sentimente naționaliste, nici măcar o fărâmă. Dar am o slăbiciune. Aceea este actorul român. Actorul care dă totul, fără garanții, fără siguranța că va primi ceva înapoi de la spectatorii săi. Actorul care își pune sufletul pe tavă, fără să aștepte nimic. Nici măcar aplauzele de după lăsarea cortinei. Actorul care plânge sau care râde, pentru că este solidar cu durerea sau bucuria personajului său. Actorul care se mulțumește cu atât de puțin, când ar merita atât de mult.

Îi iubesc pe oamenii aceștia! Îi iubesc pentru că sunt altfel decât noi toți. Îi iubesc pentru că doar ei mai merită asta. Îi iubesc pe ei, oamenii de zi cu zi, cu bune sau mai puțin bune! Îi iubesc pe ei, oamenii-actori și actorii-oameni! Pe ei, cei mulți în lumea lor, și cei atât de puțini în lumea noastră! Îi iubesc și le mulțumesc!

De data aceasta, plecăciunea de final o voi face eu, iubiții mei actori! Mă-nclin!

Categorii: Blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *